Exonia Holding lupta pentru curatenia, sanatatea si siguranta mediului inconjurator

EXONIA HOLDING lupta pentru un asemenea mediu. Toti angajatii companiei mentin un inalt standard de siguranta, sanatate si intretinere a mediului. EXONIA HOLDING isi asuma o mare responsabilitate in vederea protejarii mediului, a sanatatii si sigurantei angajatilor, precum si a comunitatii in care isi desfasoara activitatea. Munca in acest domeniu implica nu doar o pregatire asidua ci si cunoasterea legislatiei care poate influenta direct activitatea. Acest aspect este parte a strategiei companiei, iar EXONIA HOLDING ofera beneficiarilor consultanta in domeniu, pentru colectarea selectiva a ambalajelor si refolosirea lor.

Toate categoriile de ambalaje personalizate EXONIA HOLDING pot fi reciclate.
Din dorinţa de păstrare a unui mediu mai curat şi mai sănătos, in capacitatile de productie ale grupului EXONIA HOLDING se revalorifică rezidurile de polietilenă ca materie primă. Deseurile de material reciclabil sunt triate, tocate si utilizate la confectionarea sacilor menajeri. Folia de polietilena este obtinuta  pe baza tehnologiei oxo-biodegradabile certificată, corespunde cerinţelor directivei europene 94 / 62 / EC (articolele 5, 6, 7, 8, respectiv anexa II, punctul 3, lit. a, b, d) şi conţine adaos oxo-biodegradabil în conformitate cu standardul internaţional ASTM D 6954-04, acceptat de Uniunea Europeană. Descompunerea controlată a materialelor şi produselor din plastic ce conţin aditivi are loc sub acţiunea microorganismelor şi oxidării în armonie cu prevederile standardului ASTM D 6954-04 (”directiva referitoare la examinarea materialelor plastice prin intermediul combinaţiei de oxidare şi degradare biologică în mediul natural”). Produsele care conţin aditivul oxo-biodegradabil se vor descompune integral, în prezenta oxigenului, conform standardelor, rezultând dioxid de carbon (CO2), apă şi biomasă fără a lăsa în urmă reziduri toxice. 

Reclame

Ambalaj protectiv 100% bio…din ciuperci

Restore Mushroom Packaging este un produs 100% din resurse regenerabile derivate din… radacini de ciuperci.

Ambalajul este dintr-un material care, daca n-ar fi folosit, ar fi aruncat. Este realizat concret din deseuri agricole + ciuperci. Ambalajul este 100% natural. Pernitele sunt personalizate pentru a veni in intampinarea nevoilor clientilor. Ciupercile sunt crescute printr-un proces automat, intr-un spatiu acoperit ce nu necesita lumina, apa sau ingrasaminte (deci si costurile de producere sunt extrem de mici). Potrivit producatorului pernitele sunt biodegradabile, si permit eliminarea usoara si ecologica.

Pernitele protective din ciuperci au multiple intrebuintari: pot proteja sticle, oua, fructe, legume, etc.

Sursa aici.

 

 

 

Super inovatie: Sticle realizate din plastic recuperat din ocean

Brandul Method a lansat ultima inovatie in materie de ambalaj sustenabil: sticle realizate dintr-un amestec de plastic recuperat din ocean. Aceasta editie limitata de ambalaj este pentru un produs nou marca Method, un detergent 2-in-1: si de vase si de maini.

Cercetatorii estimeaza ca anual cateva milioane de plastic isi gasesc drum in ocean, poluand mediul si afectand o multitudine de specii. Prin utilizarea acestui tip de plastic recuperat din ocean, Method demonstreaza ca probleme de reciclare pot avea solutii neobisnuite si ca exista si alte solutii de a obtine plastic, in loc de a obtine plasticul din materie prima virgina. Interesant este deci ca aceasta companie a ales sa foloseasca un plastic deja existent pe planeta, contribuind si la curatarea oceanului.

Pentru a colecta plasticul din oceane, angajatii Method au lucrat cu voluntari. Deseurile au fos colectate manual de pe plaje din Hawaii, unde se gasea din abundenta tipul de plastic necesar ambalajului (plastic opac si rigid). Mai mult, pentru a fi responsabila social pana la capat, compania doneaza o parte din profit organizatiilor care i-a ajutat.

Plasticul recuperat din ocean a fost curatat, tocat, amestecat si apoi a transformat intr-un plastic de inalta calitate, echivalentul plasticului virgin HDPE.

Sursa aici.

10 sfaturi pentru designul unui ambalaj sustenabil

Specialistii Exonia Holding va prezinta cateva idei care va pot ajuta sa dezvoltati un ambalaj prietenos cu mediul si in acelasi timp accesibil ca si cost. De mai bine de 10 ani, trendul pe piata ambalajelor este de a crea ambalaje cat mai ecologice. Cum facem asta? Ei bine, un ambalaj sustenabil nu poate fi creat doar prin actiuni punctuale ci printr-o serie intreaga de actiuni integrate si gandite ca un intreg.

  1. In primul rand, trebuie avuta o viziune despre ciclul de viata al ambalajului. Exista instrumente care ii ajuta pe designerii de ambalaje sa inteleaga impactul asupra mediului reprezentat de diferite optiuni de materiale. Spre exemplu, softul de design online COMPASS (Comparative Packaging Assessment) care ii ajuta pe designeri sa aleaga materialele pentru ambalaje in urma unui proces de informare oferit de un ghid video.
  2. Evalueaza fiecare componenta a ambalajului. Trebuie vazut daca se poate reduce cantitatea de materiale fara a se compromite integritatea ambalajului. Este posibil, spre exemplu, sa puteti reduce cantitatea de material per ambalaj asa cum au facut multi producatori de bauturi racoritoare sau de apa imbuteliata (vezi exemplul Dorna care si-a promovat subtierea sticlei de apa pentru a fi mai ecologica). Un alt exemplu este ambalajul suplimentului Os-Cal al GSK care printr-un design nou economiseste anual 208 tone de hartie, echivalentul a 1440 de copaci.
  3.  Incearca sa-ti faci ambalajul reutilizabil. Spre exemplu, in Costa Rica, Pizza Hut a realizat o noua cutie de pizza care putea fi desfacuta in mai multe triunghiuri pentru a servi pizza pe ele si o cutie mica pentru resturi. Un alt exemplu, KFC, in 2010 a lansat o cutie reutilizabila care poate fi refolosita pentru a incalzi la microunde.
  4. Ia in considerare alternative pentru ambalajul tertiar al produselor tale. Noi tehnologii si noi masini permit ambalarea mai multor unitati de produs pentru a crea „multi-pack”-uri, paleti, cu consum redus de materiale. Spre exemplu, distribuitorul Unlimited Water Processing a adoptat o tehnologie numita „Nested Pack” ce aranjeaza sticlele intr-un set stabil, care nu are nevoie de suport la baza. Dupa implementarea acestei tehnologii Unlimited Water a redus costul per bax de la 45 centi la 10 centi, iar ambalajul este mai atractiv si pentru consumatori. Noile masini de paletizat optimizeaza utilizarea foliei.
  5. Ia in considerare schimbari semnificante ale ambalajului. Cel mai clar exemplu in acest sens sunt producatorii de produse de curatare si detergenti. Ei au crescut concentratia formulelor, au redus astfel ambalajul. O alta inovatie in acest sector este aparitia rezervelor de detergent care pot fi rasturnate in ambalajul original.
  6. Gandeste functii ale ambalajelor atractive pentru consumator. Printre tehnologiile folosite pentru a reduce cantitatea de ambalaj aruncata sunt functiile de reinchidere, functiile care asigura evacuarea intregului produs din ambalaj (astfel incat sa ramana ambalajul curat, pregatit pentru reciclare). Spre exemplu, maioneza Hellman’s Easy Out foloseste un amabalaj non-adeziv pe interior, astfel incat curge pana la ultima picatura.
  7. Incurajeaza reciclarea. Una dintre cele mai eficiente cai de a prezerva enegia consumata in producerea materialelor pentru ambalaje este reciclarea. Asadar, o companie trebuie sa-si asume si responsabilitatea reciclarii ambalajului in care isi ofera produsul. Se pot initia campanii de responsabilitate sociala care sa incurajeze reciclarea ambalajelor, se pot aloca fonduri unor asociatii non-profit care au ca domeniu de activitate protectia mediului etc.
  8. Trebuie sa stii de unde provin materialele din care realizezi ambalajele. Aceasta presupune o relatie transparenta intre furnizorul de ambalaje si client pentru a stii exact sursa materialelor. De exemplu, producatorul de jucarii Mattel a infruntat critici aspre din partea Greenpeace pentru ca a fost acuzat ca foloseste ambalaje din carton realizat din padurile tropicale indoneziene. De atunci, Mattel a lansat ambalaje sustenabile.
  9. Evalueaza sistemul de distributie pentru a salva cat mai mult spatiu. Ambalajul trebuie gandit pentru a minimiza costurile logistice. Spatiul irosit in ambalarea produselor rezulta in exces de materiale, costuri mai mari pentru depozitare si transport. Ambalajele trebuie sa fie cat mai compacte si clientul trebuie sa stie toate informatiile logistice. Spatiul liber dintre componente, din interiorul cutiilor, din paleti, dintre paleti trebuie minimizat pentru a minimiza si impactul asupra mediului.
  10. Luati in considerare ambalajele realizate din materii prime regenerabile. De la bioplastic produs din porumb sau trestie de zahar, exista o multitudine de solutii de acest tip.
    In concluzie, exista o multitudine de parametrii la care trebuie sa va ganditi pentru a alege ambalajul potrivit pentru produsul dumneavoastra. Specialistii Exonia Holding va pot ajuta!
 

 

 

Deseurile din ambalaje – responsabilitatea clientului

Recycle mini

Cum sunt clasificate ambalajele in legislatia de mediu si care sunt conditiile pentru introducerea pe piata a acestora? Ce obligatii au companiile care genereaza deseuri din ambalaje? Ce obiective de valorificare trebuie atinse? Orice retailer si producator ar trebui sa cunoasca raspunsurile la aceste intrebari, pentru ca gestionarea deseurilor din ambalaje este responsabilitatea tututor actorilor din piata care lucreaza cu volume mari de marfa.

Necesitatea ambalarii produselor si evolutia ambalajelor au fost determinate de faptul ca productia si consumul intervin in locuri si la momente diferite. Diviziunea muncii a creat necesitatea ca marfurile produse sa fie transportate si distribuite, ambalarea devenind, astfel, veriga de legatura intre productie si consum. Dintr-o alta perspectiva, insa, evolutia ambalajelor, alaturi de dezvoltarea consumului la nivel mondial, au condus la identificarea unei noi surse de poluare (deseurile din ambalaje), facand necesara interventia guvernelor pentru reducerea impactului acesteia asupra mediului inconjurator.

La nivelul Uniunii Europene, reglementarea cadru in acest domeniu este Directiva 94/62/EC a Parlamentului European si a Consiliului privind ambalajele si deseurile de ambalaje (Directiva 94/62/EC), ale carei prevederi sunt bazate pe convingerea ca atingerea obiectivelor stabilite prin aceasta necesita un efort din partea tuturor partilor implicate in domeniul comercializarii ambalajelor si al depozitarii deseurilor aferente: agentii de salubritate, autoritatile locale, producatori si importatori, precum si producatorii de materii prime. Directiva 94/62/EC a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje (HG nr. 621/2005).

Tipuri de ambalaje si conditii de introducere pe piata

Ambalajul este definit de lege ca fiind „orice obiect, indiferent de materialul din care este confectionat ori de natura acestuia, destinat retinerii, protejarii, manipularii, distributiei si prezentarii produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producator pana la utilizator sau consumator”. Astfel, orice obiect nereturnabil destinat acelorasi scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.
In functie de scopul la care servesc, ambalajele sunt clasificate, in principal, in trei categorii:

  • ambalaj primar sau ambalaj de vanzare, conceput si realizat pentru a indeplini functia de unitate de vanzare, pentru utilizatorul final sau consumator, in punctul de achizitie;
  • ambalaj secundar – ambalaj grupat, supraambalaj;
  • conceput pentru a constitui la punctul de achizitie o grupare a unui numar de unitati de vanzare, indiferent daca acesta este vandut ca atare catre utilizator sau consumatorul final ori daca el serveste numai ca mijloc de umplere a rafturilor in punctul de vanzare; el poate fi separat de produs fara a afecta caracteristicile acestuia;
  • ambalaj tertiar – ambalaj pentru transport – ambalaj conceput pentru a usura manipularea si transportul unui numar de unitati de vanzare sau ambalaje
  • grupate, in scopul prevenirii deteriorarii in timpul manipularii ori transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene. Introducerea pe piata nationala a unui produs (inclusiv a unui ambalaj) reprezinta, in sensul legii, actiunea de a face disponibil pe piata, pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs, in vederea distribuirii si/sau utilizarii. Ambalajele produselor importate sau achizitionate din tari ale Uniunii Europene de catre operatorii economici, inclusiv ambalajele produselor destinate utilizarii sau consumului propriu, se considera a fi introduse pe piata nationala la momentul importului.

Din punctul de vedere al admisibilitatii pe piata, este permisa exclusiv introducerea ambalajelor care indeplinesc unele cerinte esentiale privind modul de fabricare si compozitia ambalajului, caracterul reutilizabil si caracterul valorificabil al unui ambalaj. Pe langa respectarea acestor cerinte esentiale, legea impune in mod expres introducerea pe piata numai a ambalajelor la care suma nivelurilor concentratiilor de plumb, cadmiu, mercur si crom hexavalent prezente in ambalaj sau in componentele acestuia nu depaseste 100 de parti/milion raportat la greutate.

Ce obligatii au companiile care genereaza deseuri din ambalaje

In urma unor modificari de data recenta, s-a impus regula acceptata si la nivel european potrivit careia operatorii economici, persoane juridice romane, sunt responsabili pentru intreaga cantitate de deseuri generate de ambalajele pe care le introduc pe piata nationala. Astfel, operatorii economici care introduc pe piata produse ambalate sunt responsabili pentru deseurile generate de ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor, cu exceptia ambalajelor de desfacere care sunt folosite pentru ambalarea, la locul de vanzare, a produselor pe care acestia le introduc pe piata nationala.

De asemenea, operatorii economici care supraambaleaza produse ambalate individual in vederea revanzarii sau redistribuirii sunt responsabili pentru deseurile generate de ambalajele secundare si tertiare pe care le introduc pe piata, iar operatorii economici care introduc pe piata ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru deseurile generate de respectivele ambalaje.
Aceste responsabilitati se pot realiza fie individual, de catre fiecare operator economic pentru deseurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piata nationala, fie prin intermediul unui operator economic autorizat sa preia responsabilitatile operatorilor economici cu privire la valorificarea deseurilor din ambalaje (operator autorizat). Legea impune ca operatorii economici care, intr-un an, nu isi indeplinesc in mod individual cel putin obiectivele minime stabilite de lege) sunt obligati sa isi indeplineasca responsabilitatile prin intermediul unui operator autorizat.

Legea reglementeaza, in mod special, situatia operatorilor economici care comercializeaza catre consumatori sau utilizatori finali produse in structuri de vanzare cu suprafete mai mari de 400 de metri patrati, impunand acestora obligatia de a asigura pentru consumatori sau utilizatori finali posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumparate fara a le solicita plata vreunei sume de bani. Notam, de asemenea, introducerea interdictiei exprese a conditionarii, sub orice forma, a drepturilor legale ale consumatorilor referitoare la produsul cumparat de pastrarea ambalajului.

In ceea ce priveste operatorii economici detinatori de deseuri din ambalaje rezultate din activitatea lor comerciala, industriala sau de productie, acestia au obligatia valorificarii sau incredintarii deseurilor din ambalaje catre un operator autorizat de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru valorificarea deseurilor de ambalaje sau incinerarea acestora. Obligatia nu se aplica in cazul returnarii ambalajelor catre furnizor.

O obligatie importanta este aceea ca operatorii economici importatori si producatori de ambalaje si produse ambalate sa transmita anual  informatii privind cantitatile de ambalaje gestionate. Datele de raportare sunt transmise, pe suport de hartie si in format electronic, autoritatii teritoriale pentru protectia mediului din judetul in a carui raza teritoriala este inregistrat sediul social al agentului economic, insotite de lista punctelor de lucru, cu indicarea datelor de identificare a acestora, pana cel tarziu la data de 25 februarie a fiecarui an.

Operatorii economici care au transferat responsabilitatea catre un operator autorizat au obligatia de a comunica agentiei teritoriale pentru protectia mediului din judetul in a carui raza teritoriala este inregistrat sediul social datele de identificare ale operatorului autorizat cu care a incheiat contractul de transfer de responsabilitate, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.

Sursa: MagazinulProgresiv