Viitorul ambalajelor flexibile in Europa

Stefan Glimm, director executiv la FPE (Flexible Packaging Europe, o autoritate din domeniul ambalajelor flexibile) a fost intervievat de Tim Sykes in legatura cu segmentul ambalajelor flexibile din Europa.

Sa vedem ce puncteaza o autoritate din domeniul ambalajelor flexibile:

TS: Care este marimea pietei europene a ambalajelor flexibile, cum sunt vanzarile distribuite, pe regiuni si pe segmente, si unde se inregistreaza cele mai multe cresteri?

SG: Ne asteptam ca piata ambalajelor flexibile din Europa sa depaseasca 12 miliarde de euro anul acesta. Aproximativ 80% din acestia provin din piata Europei de Vest, in timp ce pietele care inregistreaza cele mai cresteri sunt Rusia si Turcia. Industria food reprezinta peste 80% din vanzari, in particular ambalajele pentru paine, biscuiti, carne, peste, pui, mancare uscata, branza si alte produse de uz zilnic. Cea mai mare oportunitate este folosirea ambalajelor flexibile in loc de ambalaje rigide: folosim mai putin material pentru aceeasi protectie.

TS: Care sunt principalele caracteristici si trend-uri pe piata food si care sunt provocarile si oportunitatile pentru ambalajele flexibile?

SG: Un adevarat test pentru industrie este cresterea tendintei de a da comenzi scurte si dese. Aceasta face ca procesul de planificare sa fie mult mai dificil. O alta problema este pretul materiilor prime care are un trend ascendent.

Exista un trend al portiilor mai mici in industria food, reprezentand o oportunitate semnificanta pentru industria ambalajelor flexibile. Un alt trend este al cererii de ambalaje sustenabile. Amabalajele flexibile sunt cele mai potrivite aici. Daca privim la ciclul produselor alimentare, ambalajele flexibile protejeaza continut valoros cu foarte putin material.

TS: FPE s-a alaturat recent initiativei SAVE FOOD. Puteti explica scopul proiectului si ce rol are FPE ca si organizatie in industria ambalajelor flexibile in incercarea de a reduce deseurile alimentare?

SG: Urbanizarea globala este in crestere si noi credem ca principala problema este eficientizarea resurselor. Indiferent ca mancarea este produsa si nu este consumata, este o risipa de materiale care au intrat in productie de la fertilizatori si apa pana la costurile de transport. Ambalajele nepotrivite sau de slaba calitate cresc riscul de a irosi mancarea. Proiectul SAVE FOOD este despre a ne asigura ca are loc eficientizarea resurselor reducand deseurile si situatiile in care mancarea devine perisabila datorita absentei ambalajelor in tarile aflate in curs de dezvoltare. Abordarea este de a privi in ansablu ciclul de viata al produsului, recunoscand faptul ca ambalajul este un element cheie in realizarea consumului sustenabil. In mod normal, ambalajul reprezinta doar aproximativ 10% din totalul resurselor/emisiilor din productia food. Asa ca are sens sa investesti in ambalaje de calitate pentru a proteja ceilalti 90% investiti.

In ultimii ani, despre ambalaje s-a discutat din unghiul deseurilor. Cand luam in considerare intreaga imagine a consumului de alimente, ambalajul devine parte din solutie, mai degraba deca o problema. Ambalajul salveaza mai multe resurse decat foloseste pentru el, si deisgur ambalajele flexibile sunt cele mai eficiente din toate materialele pentru ambalaje.

Ambalajele flexibile pot juca un rol si in scaderea riscului de a arunca mancarea. Poate face asta prin cresterea duratei de viata a produsului la raft prin folii speciale multistrat care asigura bariere si protectie speciala. Marimea ambalajelor poate si ea juca un rol important. Unii acuza ambalajele pentru o portie ca ar utiliza mai mult material pentru putina mancare. Totusi, daca ai un ambalaj stick pentru cafea cu o singura portie, faci cafeaua si o bei. Daca faci un ibric de cafea, de multe ori iti ramane jumatate, irosind mult mai multe resurse.

TS: Rolul FPE este de a comunica cu industria pentru a optimiza performantele sau de a comunica cu brandurile si consumatorii pentru a-i ajuta sa inteleaga avantajele ambalajelor flexibile?

SG: Este un pic din amandoua. In termeni de industrie, vorbim cu membrii nostri despre importanta importanta de a alege cele mai bune variante de ambalaj. In acelasi timp, utilizam platforme precum SAVE FOOD pentru a comunica cu stakeholderii, clientii, etc. Ideea este ca nu trebuie ca ambalajele sa devina neaparat din ce in ce mai subtiri, ci intreg ciclul de viata al produsului trebuie sa fie optimizat, atfel un ambalaj perfect nu ajuta la nimic. Uneori ambalajele de calitate, economisesc mai multe resurse decat ambalajele de proasta calitate care distrug alimentele. Exista numeroase tipuri de bariere, de ala cele de aluminiu pana la folii film perforate care sunt oferite customizat in functie de nevoile produsului. Personal cred ca propietatea de a extinde viata la raft a produselor vor fi mai importante in viitor decat au fost in trecut.

TS: O alta problema in ceea ce priveste inovatia in ambalaje o constituie problema migratiei altor substante prin ambalaj catre produs. Care este scopul proiectului realizat in aceasta directie de FPE  in colaborare cu Institutul Fraunhofer?

SG: Studiul  Fraunhofer compara permeabilitatea unor categorii de substante in diverse materiale flexibile din care se realizeaza ambalajele. Am creat acest studiu pentru a oferi membrilor nostri posibilitatea de a selecta ambalajul potrivit care asigura bariere de protectie. O alta problema este cautarea de noi solutii pentru a reduce greutatea ambalajelor mentinand aceleasi proprietati.

TS: Ce crestere prevedeti pentru bioplastic ca si material pentru ambalaje flexibile?

SG: Exista pareri impartite. Sunt cateva companii care investesc in aceasta directie crezand ca va fi un trend major in viitor. Totusi, alte companii considera ca bioplasticul va ramane o nisa pentru aplicatii speciale, dar nu va evolua mai mult.

TS: Considerati ca exista posibilitati de a imbunatati ratele reciclarii in Europa, si cum poate fi realizat acest lucru?

SG: Trebuie sa incep prin a a va readuce in prim-plan ideea ca obiectivul este sa eficientizam consumul de resurse. Reciclarea este doar o metoda prin care putem face asta. Daca ne gandim la materiale de ambalare grele, chiar daca 70% este reciclat, tot ramane 30% care se pierd. Daca ai un ambalaj flexibil foarte subtire, chiar si la 0 % reciclare, poti sa ai un punctaj mai bun din anumite puncte de vedere. Spre exemplu, am vazut o substitutie care a avut loc pe piata de la un ambalaj rigid la un ambalaj flexibil tip „pouch„. Pur si simplu, aceasta miscare a redus numarul de camioane care transportau produsul de la 26 la 1. Cred ca asta trebuie luat in considerare cand vorbim despre reciclare.

TS: Ambalajele flexibile sunt castigatoare in dezbaterea ecologiei?

SG: Sunt convins ca este mult de vorbit despre asta. Noi vedem U.E., prin politicile lansate, ca se indreapta catre eficientizarea resurselor ca si scop primar. Avem multe argumente sa credem ca DA.

Prin acest articol, EXONIA Holding a vrut sa va arate si din alte surse decat cele proprii ca ambalajele flexibile sunt o solutie optima pentru dumneavoastra.

 Sursa aici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s